english version



  
  

  
  

  
  

 

Arhiva editoriale

Turismul pe Litoral ca un sport extrem
Autor: Mona Scarisoreanu

Faleze prabusite in mare, veri glaciare, tornade in miez de august. Nu este scenariul unui nou box office fabricat in laboratoarele de la Hollywood ci, din pacate, realitatile crude de pe plaiurile mioritice. Si cu toate acestea, la fiecare sfarsit de sezon ni se raporteaza productii crescute de turisti la hectar. Pe toate posturile de televiziune apar diverse personaje, care trambiteaza o vesnica poveste -an de an, tot mai multi romani si straini aleg sa-si petreaca vacanta pe litoralul nostru. Si ma rog, de ce ar opta acestia pentru Venus, Saturn sau Mangalia? Chiar daca in Occident ciudateniile sunt la moda si e “cool” sa petreci „o noapte de iad“, in Karosta, fosta inchisoare comunista din Letonia, nu vad de ce ar veni neamtul sa stea intr-un hotel prafuit, ce sta sa cada in mare. Sau de ce ar dori cineva sa plateasca destul de multi bani pentru a se “bucura” de servicii proaste si a asculta 24 de ore din 24 manele, de la terasa din colt. Probabil ca acestia sunt „atrasi“ de parada masinilor exorbitant de scumpe, pe care la ei acasa nu le vad decat, fie la televizor, fie la expozitiile de profil. La Mamaia poti atinge si admira in voie colectia de masini de lux a numeroaselor familii de Camatari sau Spoitori, personalitati marcante ale lumii de afaceri autohtone, binefacatori ai artelor, „artistelor“ si politicienilor.
Aceeasi intrebare se pune si pentru turistii romani. De ce ar veni la Marea Neagra, cand la Mediterana sau Egee este mai ieftin? Si nu doar atat. Acolo vara nu-i ca iarna, iar chelnerii au trecut pe la “scoala de bune manere”. In plus, nu-ti ajunge timpul pentru cat ai avea de vazut si de facut. La noi, „sporturile extreme“ raman singura modalitate de petrece a timpului liber. De exemplu, a servi masa la unul din restaurantele de pe faleza echivaleaza cu saritura cu parasuta. Nu stii niciodata unde vei ajunge, la punctul de aterizare sau la spital. Iar exemplele pot continua.

Cine nu deschide ochii, deschide punga
Autor: Mona Scarisoreanu

Vine Anul Nou...
E toamna si simti ca Noul An e undeva, pe aproape. Ti-ai dori sa evadezi din peisajul citadin, atat de cunoscut si sa pornesti intr-o minivacanta. Sa fie Kenya, Malta sau…Valea Prahovei?

La targul de turism agentiile de voiaj au lansat cataloagele cu programele de Craciun si Revelion. Oferta este diversificata – de la arhicunoscutele pensiuni agroturistice (multe dintre acestea nu au nici o legatura cu turismul rural, intregrandu-se mai degraba in arhitectura urbana, cu mult beton si sticla), pana la destinatii exotice, cum ar fi Thailanda, Africa de Sud sau Egipt. Iti e greu sa alegi, iar singurul criteriu este bugetul?

Atentie insa la ce cumperi fiindca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ. Ceea ce ti se pare ieftin, in realitate poate fi scump. Iti zici ca, anul acesta faci economii si vei merge pana la Pucioasa. E circa 4 –5 milioane de persoana, adica cam cat te tine punga. Gresit! Banii astia ii scoti din buzunar numai pentru cazare si cina festiva. Drumul si cele trei mese pe zi trebuie sa le achiti separat. Si cum sa-ti petreci timpul aici, decat fie stand in bodega, fie jucand biliard, iar asta bineinteles, tot cu zeama de bani.

Asta ar insemna alte cateva milioane bune, pe cap de excursionist. Ca sa nu mai vorbim ca, de banii astia vei petrece un Revelion cu adevarat de…neuitat. Bineinteles ca, varianta Bran este exclusa. Aici o camera cu „Rapirea din serai“, in care au fost inghesuite doua paturi, poate ajunge si la 60 de euro pe noapte, fara mic dejun. Adica tot atat cat o dubla intr-un hotel de 4 stele din Budapesta, Istanbul sau Roma.

Preturile respective sunt valabile daca iti rezervi numai camera de hotel. Insa, programele pe curse charter, in unele cazuri chiar si pe cele regulate, pot costa aproximativ 300 de euro de persoana. Pretul include biletul de avion, transferurile catre hotel si aeroport, cazarea 3 sau 4 nopti, plus micul dejun. In unele cazuri, in acesti bani poti primi si cina de Revelion. Iar timpul liber nu ti-l vei umple cu o sticla de rachiu intr-o bodega plina de fum, fiindca ai foarte multe de vizitat. Deci, atentie! „Cine nu deschide ochii, deschide punga”.

Ridicula Park
Autor: Mona Scarisoreanu


Cica a fost odata ca niciodata, o padure deasa, unde contele Ridicula vroia sa inalte o mandrete de parc. Desigur, o sa intrebati cine aveau sa fie vizitatorii? Bineinteles ca bizonii. Acestia urmau sa ajute si la faurirea unei astfel de opere marete, fiecare cu ce putea, o ghinda, o gramajoara mai mare de alune, iar cei cu dare de mana si parteneri de afaceri ai lui Ridicula, cu cate un sac cu nuci.

In cinstea sa, pentru ca numele sa-i fie vestic legat de ctioria grandioasa, contele se gandise sa-i puna numele de „Ridicula Park“. E adevarat, acesta mai incercase un proiect de dimensiuni colosale, undeva pe malul marii - „Europontica“, insa i s-au opus valurile, vanturile. De data aceasta insa, nu avea cum sa nu-i reuseasca. Cu vulpita consilier si veverita directoare de imagine, batalia era ca si castigata.

Si ce daca primeau prea multe alune? Doar nu le platea el, ci bizonii. Nu se pricepeau la nimic? Ei, dar ce codite stufoase si ce blanita frumoasa aveau…Nu degeaba contelui I se mai spunea si Galanton. Sacalii urmau sa se ocupe de gestionarea corespunzatoare a fondurilor, hienele de curatarea si intretinerea parcului, iar lupii aveau sa fie paznicii turmelor de oi, special aduse la Ridicula Park pentru mai marii padurii. Chiar si viezurilor li se gasise un post caldut.

Ei, si cu o asemnea fauna, succesul era ca si garantat. Vorba aceea - „Animalul potrivit, la locul potrivit“. Insa, nici nu a inceput constructia, ca lucrurile au inceput sa scartie. Nori negri ce veasteau o furtuna teribila se adunasera asupra padurii. Ba sacalii papasera mai multe fonduri decat erau alocate, ba unul din lupi sfasiase o oaie…

Dar cel mai grav era ca, insusi contele era acuzat ca bagase mana in sacul cu alune. Pentru mai marii padurii, sefi peste Marele Ridicula, n-ar fi fost o problema ca s-ar fi suparat bizonii. Le organizau o petrecere in luminis, cu mici si bere sau le mai dadeau cateva ghinde in plus, pe luna si totul se rezolva. Beleaua cea mare era ca, aflau vietuitoarele din celelalte paduri, de la Apus, care n-ar fi vazut toata aceasta tarasenie cu ochi buni.

De aceea, au incercat o diversiune. Au mutat parcul din padure intr-o poienita, iar de aici pe un platou. Insa, in cele din urma, neavand ce sa faca, pentru a evita scandalul, au trebuit sa-l inlature pe conte de la conducere. In locul lui l-au adus pe mistret. Nu se putea altfel. In padure urma sa aiba loc alegeri, iar vietuitoarele sa-i stabileasca astfel pe cei ce aveau sa le gestioneze ghindele.

In acest fel se pierdea urma alunelor ce intrasera in buzunarele lui Ridicula, dar si in cele ale unor sefi de-ai lui. Dar bizonii care crezusera in proiect si au investit in mult popularizatul parc? E, las ca le trece! Doar nu e prima data cand sunt furati. Asta se intampla in fiecare zi si nu e tras nimeni la raspundere. De ce? Fiindca in padure functioneaza legea junglei.

PS. Orice asemanare cu personajele reale nu este intamplatoare.

Pentru cine bat clopotele, domnu Mitrea?
Autor: Mona Scarisoreanu

Drumurile nu mai duc la Roma, ci la Bucuresti?
„Sectorul turismului va înregistra în acest an o creştere de minim 10 la sută“. Declaratia nu apartine ministrului de resort din Spania, Italia sau Franta, asa cum ne-am astepta. Oficialul care a aruncat „chifteluta“ pe piata mass mediei de la noi nu este altul decat ministrul Miron Mitrea.

Afirmatia a fost completata cu o alta declaratie de senzatie: „ Anul trecut, turismul a inregistrat de asemenea o crestere de 10 la suta, performanta ce a plasat Romania pe locul doi în Europa in aceasta privinta, pozitie care poate fi pastrata si in 2004“. Aceste cuvinte rostite de un ministru al Turismului, care sustinea in cadrul unei alte conferinte ca…„in tara noastra turismul ecologic este peste tot“, nu ar mira foarte tare.

Insa a spune ca Romania a inregistrat la acest capitol cresteri de 10 procente, in conditiile in care tari care se situeaza pe primele locuri pe plan mondial in ceea ce priveste incasarile din turism considera un adevarat boom, o crestere de numai 3 procente, miroase clar a campanie electorala. Insa acesta gogoasa poate contine si un gram de adevar. La numarul infim al turistilor straini rataciti pe la noi, 10 procente ar insemna alti cativa vizitatori de peste hotare, cifra totala fiind neglijabila.

Dar, cu toate astea, a sustine ca Romania ocupa locul doi in Europa ca si crestere a numarului de turisti straini este hilar. Cu alte cuvinte, lumea nu mai vine la Roma, Paris, Londra sau Madrid, ci la…Unirea, colt cu cheiul Dambovitei.

Un ministru poate fi caraghios, ridicol si chiar penibil. Insa, atunci cand milioane de euro zboara de la buget in campanii de promovare fara rost, situatia se schimba. Despre ce este vorba? In prezent, posturi importante de televiziune, cum ar fi Euronews sau CNN difuzeaza sporturi publicitare despre Delta Dunarii. Daca in acesta perioada s-ar fi lansat invitatia - „Veniti la schi in Carpati“ sau „Reintineriti in statiunile balneo din Romania“ nu ar fi fost nimic ciudat. Insa asa cum stie tot romanul, Delta nu este o destinatie turistica de iarna.

Ori acest lucru nu demonstreaza decat graba cu care ministrul Mitrea a decis sa risipeasca bugetul de promovare, inainte de a parasi fotoliul guvernamental, calcand pe urmele colegului sau de partid, fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon.
Un ultim tun inainte de alegeri, fiindca se aud tot mai clar clopotele. Oare pentru cine bat?

Turism electoral pentru oportunisti
Autor: Mona Scarisoreanu

Romania-paradisul turistilor straini
Acest an se apropie de sfarsit. Este ora bilantului. Asa cum ne-a obisnuit de fiecare data defunctul Minister al Turismului, actuala Autoritate Nationala pentru Turism (ANT) raporteza cresteri record la hectar. Conform acestora, in cel de-al treilea trimestru al lui 2004, Romania a fost invadata de nu mai putin de 2,3 milioane de turisti straini.

Evident s-a inregistrat o crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand ne vizitasera doar 1,9 milioane de cetateni de peste hotare. ANT-ul sustine sus si tare ca, cei mai multi dintre acestia au provenit din Europa si in special din tarile comunitare. Analizand insa cu atentie datele statistice am observat insa ca, numarul turistilor care au venit, de exemplu din Franta, Germania sau Italia a fost in scadere fata de cel inregistrat anul trecut.

Daca in ultimul trimestru din 2003 au sosit in Romania circa 167.000 de turisti germani, anul acesta ne-au vizitat doar 134.000. Acelasi lucru s-a intamplat si pe relatia Italia, numarul tuirstilor scazand de la aproximativ 89.000 la 82.000. Chiar si din tarile scandinave, ai caror cetateni optau pana nu demult sa-si petreaca concediile in tara noastra, au venit mai putini turisti.

Cea mai dramatica scadere s-a inregistrat in ceea ce priveste vizitatorii din Suedia, numarul acestora aproape injumatatindu-se in trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu acelasi interval din 2003.
Si atunci, se pune intrebarea, ce calcule au facut specialistii ANT-ului de au obtinut astfel de rezultate?

Observand cu atentie cifrele am remarcat o crestere substantiala a numarului de turisti din Ungaria – de la 485.000 in lunile iulie, august si septembrie 2003 la aproape un milion in trimestrul trei din 2004. Cu alte cuvinte, productia record de turisti straini se justifica prin cresterea numarului de vizitatori din Ungaria. Cum se explica aceasta situatie? Foarte simplu.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, cetatenii maghiari au constatat ca si preturile alimentelor, combustibililor si a altor produse au ajuns la nivelul celor din Vest. De aceea acestia vin in numar tot mai mare, la cumparaturi in Romania, asa cum pana nu demult cei din Banat, Satu Mare etc carau marfa din Ungaria, unde la acea vreme preturile erau mai mici.

De altfel televiziunile si presa scrisa au relatat acest fapt, prezentand imagini de la punctele de trecere a frontierei. Insa, una este sa sosesti in Romania ca si turist, iar alta e sa vii la cumparaturi pentru o zi, la sfarsit de saptamana. Iar profesionistii ANT-ului cunosc foarte bine aceste diferente. Cu alte cuvinte, nu a crescut numarul turistilor straini in tara noastra, ci doar micul trafic de frontiera.

Imi permit sa le sugerez „specialistilor“ de la ANT o idee care ar putea sa le imbunatateasca aceste rezultatele, justificandu-le asfel milioanele de euro pe care le papa cu diverse deplasari si targuri in strainatate. Ar putea sa includa in ecuatia exponentiala de crestere a numarului de turisti in tara noastra un factor care sa le modifice substantial rezultatele – turismul electoral. Pai, sa te ti atunci ce mai raportari…Si dai si lupta si lupta!


Tara celor doua orase interzise
Autor: Mona Scarisoreanu

Marele Zid Chinezesc
„Wellcome“ ne spuse Ling intr-o engleza stalcita si de sub taietura oblica, ochii zambira prietenosi pentru a ne ura bun sosit. Dupa ce trecusem cu bine de cei de la „carantina“ (tuturor turistilor care sosesc in China le este luata instantaneu temperatura fiind astfel controlati daca sunt purtatori sau nu de SARS) am fost preluati de micuta noastra ghida. Iata-ne ajunsi in tara copiilor fara frati sau surori, dar si fara unchi sau matusi.

Aici traiesc cei mai multi locuitori ai planetei – peste 1,2 miliarde de persoane. Ulterior aveam sa aflu de la Ling ca statul se implica direct in ceea ce ei numesc controlul nasterilor, incercandu-se astfel sa se limiteze explozia demografica. Exista insa si derogari in cazul sotilor care sunt singuri la parinti. Acestia pot avea cel mult doi copii.

„De multe ori te simti singur, insa constati ca si colegii si prietenii tai sunt in aceeasi situatie – copii unici, fara frati si surori. In clasa am avut o singura colega care avea un frate si pe care o priveam cu invidie“, mi-a raspuns micuta chinezoaica, anticipand una din intrebarile mele.
Pentru un european care pune pentru prima data piciorul in China experienta este unica.

Vei intelege acest lucru atunci cand vei zari din departare Marele Zid si cand vei pasi in imensa Piata Tiananmen - Poarta Pacii Paradisiace, incarcata de emotia evenimentelor din 1989. Aceleasi sentimente le vei incerca atunci cand vei vedea balconul de unde Mao a proclamat republica si o sa constati ca intrarea in Orasul Interzis se face chiar pe sub portretul conducatorului chinez.

Odata ce ai patruns aici, o sa treci de numeroase porti si constructii a caror denumiri ti se pot parea ciudate: „Poarta Puritatii Paradisiace“, „Pavilionul Supremei Armonii“ sau „Palatul Pacii si al Longevitatii“. Acestea reflecta continua stradanie a chinezilor de a pune omul in concordanta cu spiritul si cu natura inconjuratoare.

De altfel, orasele au fost construite dupa principiile Feng Shui, care sunt acum la moda in lumea occidentala. Chiar si mormintele imparatilor au fost astfel ridicate incat sa respecte aceste principii, iar sufletul celor morti sa se reintegreze, alaturi de armatele lor de teracota, in univers.

Unui roman pentru care anul 1989 reprezinta un trecut nu foarte indepartat ii va fi foarte greu sa inteleaga de ce, la Mausoleul lui Mao, de dimineata si pana seara este o coada interminabila. Familii de chinezi sosesc din intreaga tara pentru a putea sa depuna un buchet de flori (artificiale) si sa intrezareasca pentru cateva minute, prin carcasa de sticla, chipul care s-a conservat peste timp a celui ce a condus Marea Revolutie.

De asemnea, vei fi uimit cand, la apusul soarelui, vei asista in aceeasi Piata Tiananmen, la ceremonialul coborarii drapelului, ceremonial ce umple imensul careu de sute de mii de persoane. „Uitati cati oameni s-au strans in piata si veti intelege ca ei sunt doar o mica parte din ceea ce inseamna poporul chinez“, ne-a spus Ling, fara sa-si ascunda mandria.

Cu toate ca multe au scapat puterii noastre de intelegere, sub amprenta trecutului nostru nu foarte indepartat, insa am sesizat imediat umorul ironic al ghidului care, a facut o remarca, fara pic de frica sau retinere. „Vedeti acolo, nu foarte departe, acoperisurile acelea verzi? Ei bine, alaturi de primul Orasul Interzis, vechi de sute de ani, se construieste unul nou – viitorul sediu al Partidului Comunist Chinez“.

Un muzeu - fantoma bantuie www-urile
Autor: Loreta Budin

In Palatul Stirbei s-a asternut praful
Vizitati un muzeu fantoma – asta indeamna website-urile care se ocupa de turismul din Bucuresti. Mai grav e ca aceeasi aberatie - prezentarea unui muzeu care a fost inchis acum 15 ani drept una din atractiile Capitalei – apare si pe site-ul Ministerului Turismului. La fel, cateva prestigioase agentii de resort, fara sa se oboseasca macar sa verifice sau sa actualizeze informatiile afisate online, servesc gogoasa cu muzeul „care (nu mai) este“.

„Palatul Stirbei (1835), construit in stil neoclasic, dupa planurile arhitectului Sanjouand, este un edificiu suplu si elegant, cu elemente grecesti, ce a apartinut o vreme si familiei princiare Stirbei. In prezent adaposteste Muzeul Ceramicii si al Sticlei“, scrie pe www.cmbtravel.ro.

Pagina electronica EFIRO2004, dedicata expozitiei Filatelice Nationale, in organizarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Postei Romane sa, cuprinde mai multe detalii: „Fostul Palat Stirbei adaposteste astazi Muzeul Ceramicii si Sticlei. Colectia este prezentata intr-o incapere acoperita cu oglinzi, covoare, candelabre si seminee din ceramica. Se pot gasi, de asemenea vaze turcesti si iraniene din secolele VIII si IX, articole de portelan din Europa, Japonia si China, piese Art Deco si candelabre Tiffany“.

Interesant unde or fi vazut autorii descrierilor toate astea. Fiindca din 90 incoace doar lumina si praful mai decoreaza incaperile goale ale palatului. Nenumarate site-uri(www.gotravelest.com, www.bucharest-online.com, www.ghidturistic.ro) fac aceeasi greseala. Pe pagina Ministerului Turismului, ornata cu sigla „Romania mereu surprinzatoare“ Muzeul Ceramicii si Sticlei este prezentat in continuare ca fiind gazduit de Palatul Stirbei.

Se da si adresa – Calea Victoriei 107. Daca s-ar fi deplasat pana la locul faptei, specialistii din minister ar fi descoperit ceea ce am gasit si noi: pereti cu tencuiala cazuta, cateva sobe superbe din ceramica ramase intacte, ca prin miracol, altele disparute cu totul (marturie stau urmele innegrite de pe parchet). Daca ar fi stat de vorba macar cu portarul, oficialii ar fi stiut ca exponatele din sticla si portelan nu mai sunt demult in palat. Iar, daca ar fi rasfoit ziarele ar fi aflat ca imobilul a fost restituit mostenitorilor familei Stirbei si ca, acum, e scos la vanzare.

O mica eroare
Autor: Mona Scarisoreanu

Majoritatea romanilor au preferat sa plece de Revelion la munte
Revelionul este un bun prilej pentru hotelierii si agentiile de turism din intreaga lume de a-si rotunji conturile si a incheia profitabil anul. Ce sume au reusit sa adune de aceasta data cei care lucreaza in industria turistica romaneasca? Misterul este greu de dezlegat. De ce?

Fiindca reprezentantii Federatiei Patronatelor din Turism(FPT), una dintre multele asociatii de profil, se incurca in cifre. Sau poate in minciuni. Fiindca nu costa pe nimeni nimic daca mai trecem acolo, in plus cateva mii de turisti. Ce, parca o sa stea cineva sa verifice…Deci, hai sa-i numaram ca Pristanda: 28.000 in statiunile montane, 20.000 in cele balneo si vreo 2.000 rataciti pe Litoral, la plaja.

Dar, stai sa vezi soro, ca FPT – ul una declara agentiilor de presa si alta cotidienelor. Parol tato, pe onoarea mea! Pai daca pentru Mediafax asociatia cu pricina declara sus si tare ca vreo „93.000 de romani au petrecut sarbatorile de iarna in hoteluri, pensiuni sau alte locatii“, pentru Jurnalul National numarul acestora scade la 80.000.

Si, cum era de asteptat si incasarile obtinute de catre societatile de turism variaza de la 16 milioane de euro(Mediafax) la …28 de milioane de euro(Jurnalul National). Ce sa mai crezi? Sa fie de vina lecitina sau minciuna are picioare scurte? Din pacate, oricat ar incerca sa cosmetizeze cifrele in presa, reprezentantii FPT-ului nu reusesc sa le imbunatateasca si pe cele din actele contabile ale firmelor de turism.

Deoarece gogosile vandute prin ziare nu vor umple cu turisti hotelurile goale.
Si chiar si asa, ce inseamna 16 milioane si chiar 28 de milioane de euro bani incasati din turism pentru perioada sarbatorilor de iarna, cand de Revelion au explodat in Romania petarde si artificii de…12 milioane de euro.

Cat reprezinta insa 98.000 de romani, la o populatie de 22 de milioane? Un calcul sumar arata ca, doar 4 romani din 1.000 au petrecut Revelionul in hotelurile sau pensiunile din tara. Sau fie un succes sau o catastrofa, onorabililor?

O catastrofa de proportii
Autor: Mona Scarisoreanu

Principalele nemultumiri ale turistilor straini care ne-au vizitat anul trecut tara sunt legate de calitatea slaba a serviciilor din statiunile balneare, dar si faptul ca, pe 15 iunie majoritatea hotelurilor de pe Litoral nu erau pregatite sa-si primeasca vizitatorii. Jumatatea lui ciresar este perioada in care statiunile turcesti si cele bulgaresti sunt pline de turisti straini. Odinioara si Litoralul nostru era pe 15 iunie plin ochi de vizitatori de peste hotare.

Iar daca socotim ca, majoritatea hotelurilor din Mamaia, Neptun, Jupiter sau Saturn sunt sezoniere, iar pe timpul iernii lucratorii de aici taie frunza la caini, e greu de inteles cum inceputul verii ii prinde nepregatiti pe cei de pe Litoral. Nu e vorba de reparatii capitale, ci de o simpla cosmetizare si igenizare. Fiindca, nici acasa nu-ti primesti oaspetii cu mormanul de gunoi in mijlocul sufrageriei. Iar cand acestia platesc si o gramada de bani, ar trebui sa beneficieze macar de conditii decente de petrecere a vacantei.

Fiindca cine spune ca serviciile turistice de pe litoralul romanesc al Marii Negre sunt ieftine se inseala. Sau, nu a vazut ce tarife practica hotelierii din Antalya, Alanya sau de pe litoralul grecesc.
Recent reprezentantii Autoritatii Turistice Thailandeze (TAT) au anuntat ca, statiunile turistice din aceasta tara care a fost lovita de valurile ucigase vor putea primi din nou turisti in aproximativ o luna.

Adica in paralel cu actiunea de curatare si reconstruire de la zero a zonelor afectate de tsunami, statiunile care nu au suferit pagube foarte mari vor fi redeschise circulatiei turistice in…30 de zile.
O intrebare imi staruie in minte. Daca Romania ar fi fost lovita de o astfel de catastrofa, in cat timp ar fi fost refacut Litoralul, daca dupa numai o iarna hotelurile arata de parca ar fi fost devastate de un uragan?

Inca un record doborat
Autor: Mona Scarisoreanu

In vacanta la Adriatica
Croatia a anuntat ca in 2004 a fost vizitata de un numar record de turisti. Circa 9,3 milioane de persoane si-au petrecut concediul in intervalul ianuarie - noiembrie in aceasta micuta tara, cu iesire la Adriatica. Adica vreun million si jumatate de croati si…7,8 milioane turisti straini. Cei mai multi, respectiv doua milioane si jumatate de vizitatori au ales Istia - un mic colt de rai.

O alta destinatie a fost orasul Split, care a fost vizitat de 1,2 milioane de turisti. Cifrele pot parea seci, insa raportand la o populatie de numai…4,5 milioane de locuitori lucrurile se schimba. Si de unde au venit ma rog strainii astia care nu apreciaza calitatea manelele ce rasuna pe litoralul romanesc si-au plecat tocma-n Croatia ? Pai, 1,5 milioane au fost germani, circa 1,2 milioane italieni, 900.000 sloveni si vreo 400.000 de unguri.

Ba chiar si vreo 17.000 de romani au sosit aici in vacanta. Cu alte cuvinte o buna parte din cele 50 de miliarde de euro pe care anual le cheltuie nemtii in timpul calatoriilor, separat de costul serviciilor turistice au revenit Croatiei.
Si tara noastra se mandrea acum o luna cu noi recorduri in materie turisti straini.

Se raporta o importanta crestere a vizitatorilor de peste hotare, care au sosit in Romania in perioada iunie – septembrie 2004. Cifra vehiculata era de aproximativ 2,3 milioane de straini, fata de 1,9 milioane in aceeasi perioada a lui 2003. Anuntul a produs mare bucurie in randul nostru, al tuturor si ne-am frecat mainile ca, in cele din urma turismul incepea sa fie o afacere buna si pentru noi, cele aproximativ 23 de milioane de romani.

Nu ne comparam cu Croatia, dar era bine, ce sa mai ! N-a durat insa prea mult. Aveam sa aflam ca din cele 2,3 milioane de straini care ne calcasera, 1 milion erau vecinii nostri din Ungaria. Acestia venisera in Romania nu la mare si la soare, ci haituiti de preturile mari dupa aderare. Sa faca oameni un plin, sa cumpere o bucata de branza si una de carne, ca de turism s-au saturat cat au stat la plaja in Croatia.

ANAT solicita : In 2006 - fiscalitate zero pentru exportul de servicii
Autor: Mona Scarisoreanu

„Romania mereu surprinzatoare“
2006 – un an experimental, in care fiscalitatea pentru exportul de servicii sa fie zero. Aceasta masura a fost solicitata de catre vicepresedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism(ANAT), Gheorghe Fodoreanu la recenta intalnire cu reprezentantii Executivului.

Cu alte cuvinte toti cei care concura la exportul de servicii, de la hotelier, agentie de turism si pana la parcari si muzee sa fie despovarati de impozitele pe valuta adusa in tara. E greu de anticipat raspunsul Guvernului insa, acesta masura a fost luata in urma cu 25 de ani de Spania si Portugalia, tari care tanjeau la acea vreme sa capete calificativul „destinatii turistice“.

Un efect imediat a fost acela al revigorarii bazelor materiale : hoteluri, restaurante, unitati de tratament balneo etc. Banii au fost astfel redirectionati de la plata impozitelor catre intinerirea structurilor de primire turistica. Pe de alta parte lucratorii din domeniu au inceput sa castige mai bine.

De asemnea s-au alocat fonduri suplimentare pentru promovare si participari la targuri si expozitii. Rezultatele se vad astazi, cele doua tari aflandu-se in topul celor mai cautate destinatii turistice din lume.

Conform vicepresedintelui Fodoreanu, anul trecut tara noastra a incasat circa 1,2 – 1,4 miliarde de euro din incoming sau, pe romaneste, acesti bani au fost cheltuiti de turistii straini, excluzand vizitatorii si micul trafic de frontiera.

Aceasta suma impreuna cu cele 2 miliarde de euro aduse acasa de romanii care au plecat sa lucreze peste hotare au reprezentat o gura de oxigen pentru economia romanesca. Poate ca initial fiscalitatea zero sperie insa, niciodata nu stii cand ai pierdut ce-ai castigat si invers.

Cele 7 minuni ale Romaniei
Autor: Mona Scarisoreanu

Bisericile de lemn din Maramures - pe lista patrimoniului Unesco
Cati dintre noi stiu ca 7 minuni ale Romaniei figureaza pe lista patrimoniului UNESCO? Delta Dunarii, Cetatile fortificate din Transilvania, Manastirea Horezu, bisericile din Moldova, Centrul istoric al Sighisoarei, Bisericile de lemn din Maramures si Cetatile dacice din Muntii Orastiei. Aceasta este amprenta civilizatiei romanesti si totodata ceea ce ne diferentiaza de celelalte culturi ale lumii.

Minunile romanesti stau alaturi de Marele zid chinezesc, de somptuosul Versailles, de batrana Acropole si de mandrul Taj Mahal. Sunt operele inaintasilor nostri care au creat pentru eternitate. Dar cati dintre noi au ajuns in Moldova, la Sighisoara sau in Maramures. Cand e mai simplu si mai ieftin sa ajungi la Paris, de ce te-ai complica sa iei personalul de Sighetu Marmatiei?

Si de ce te-ai duce in Delta sa te plimbi printre ambalajele de plastic aruncate in Dunare, cand e o placere sa admiri coloanele anticei Acropole? Fiindca suntem prea saraci sa ne permitem astfel de experiente pe banii nostri. Romania este mereu surprinzatoare nu numai pentru straini, ci chiar si pentru turistii romani.

Daca iti propui sa vizitezi cetatea Sarmisegetuza risti sa te calce vaca. De ce ? Fiindca situ arheologic s-a transformat intr-un loc in care se cresc animale si se planteaza rosii. Oamenilor acolo li s-a retrocedat pamantul, acolo si-au facut gradini. In India, chiar daca este un animal sfant, vaca nu are ce cauta in Taj Mahal.

Un om de cuvant
Autor: Mona Scarisoreanu

Saptamana trecuta o stire licarea pe monitorul calculatorului, trezind din amortire redactiile. „O firma apartinand lui George Copos - ministrul de stat, Consiliul Local si Consiliul judetean Brasov au incheiat un parteneriat pentru modernizarea statiunii Poiana Brasov“. Adica cum o firma apartinand ministrului de stat? Oare domnul Copos n-a aflat ca, odata ce a intrat in Executiv, a iesit din firma si ca nu poate fi si ministru si patron? Conflict de interese coane, parol!

Dar stirea continua sa curga, aducand noi informatii - Valoarea totala a parteneriatului ar ajunge cica la aproximativ 11,5 milioane de euro, bani ce urmeaza a fi utilizati pentru amenajarea a cel putin 2 partii de schi si a unui lac de acumulare in zona Ruia, pentru alimentarea tunurilor de zapada cu care vor fi dotate toate partiile de schi din Poiana Brasov.

Proiectul mai prevede inlocuirea telecabinelor cu o telegondola moderna, cu o capacitate de transport de 10.000 de persoane pe ora. In final eram asigurati de faptul ca, brasoveni nu contribuiau la acest parteneriat cu mare lucru. Numai un maruntis de vreo…600.000 de euro, restul banilor urmand sa fie platiti de grupul Ana Hotels a lui George Copos.

Iata un gest caritabil, demn de un adevarat ministru de stat, care doreste sa stimuleze turismul romanesc. Ei bine, demersul domnului Copos, patron si demnitar in acelasi timp nu este chiar unul dezinteresat. Printre proprietatile dansului se numara nu numai cofetariile Ana, dar si cele mai importante hoteluri din Poiana Brasov, inclusiv transportul pe cablu din aceasta statiune. Iar comunitatea brasoveana nu are de ce sa plateasca inlocuirea telecabinelor, care apartin afaceristului care s-a trezit ministru.

Nu spune nimeni ca Poiana Brasov nu are nevoie de investitii si de modernizari, dar cum se face ca, intamplator domnul Copos a ales tocmai aceasta statiune, unde este direct interesat, ca etalon pentru promovarea turismului romanesc? De ce nu a facut aceasta investitie pana acum, inainte de a deveni un inalt demnitar?

Este de admirat insa consecventa sa in as respecta afirmatiile. Nu cu mult timp in urma, inainte de a incepe campania electorala, dezamagit de rezultatele obtinute dupa ce alocase sume importante pentru hotelul din Eforie Nord, Copos a declarat ca nu va mai investi nici un ban in turism. Ei bine, se tine de cuvant!

De la Miki Spaga la Ciubuc Crivtonencu
Autor: Mona Scarisoreanu

Un cimitir vesel
Nici nu a fost bine numit in functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Turism(ANT), ca domnul Crivtonencu a venit cu o idee revolutionara, care va transforma industria de profil. Nu, nici gand! Nu este vorba de o noua strategie de atragere a turistilor straini sau de vreun proiect legislativ care sa incurajeze marile companii sa investeasca in „Romania mereu surprinzatoare“.

O problema mult mai grava si mai urgenta framanta mintea domnului Crivtonencu, coplesita de grijile tarii. „Voi promova legalizarea bacsisului, procedeu care exista si in alte tari din Europa.Toata lumea isi pune problema cati bani sa lase ospatarului, hotelierului etc (...). Noi vrem sa incurajam oamenii sa stie ca pot primi bacsis legal, corect, si in acest fel sa isi aduca contributia astfel incat clientul sa fie cat mai multumit“.

Si probabil ca, initiativa domnului presedinte al ANT poate fi extinsa si la functionarii publici si chiar ministri. Iata un program de viitor care s-ar putea intitula „Legalizarea spagii“ sau „Cum sa dai ciubuc in mod legal“. Deci, daca pana acum traiam cu incertitudine apasatoare, ca nu stiam cat sa lasam

bacsis ospatarului, ei bine grija aceasta si-a asumat-o cu om responsabil - domnul presedinte al ANT. Dansul ne va invata cu sa dam un ciubuc legal si cat. Daca ne-ar invata si de unde sa luam banii de restaurant si de hotel, cu cei de bacsis ne-am descurca si singuri.

„Au venit ca vecini, au plecat ca turisti“
Autor: Mona Scarisoreanu


In sfarsit s-a tras linie, s-au adunat cifrele si s-a obtinut rezultatul! In Romania au sosit, conform statisticilor Autoritatii Nationale pentru Turism(ANT)…6,6 milioane de vizitatori straini. Mama, ce de bani trebuie sa fi incasat. Pe putin cateva zeci de milioane de euro.

Ce sa mai, am dat lovitura. Insa, cei mai multi dintre cei care „au venit ca vecini si au plecat ca prieteni“ sunt ungurii – circa 2,6 milioane. Pe locul doi vin puternic din spate…cei din Republica Moldova – 1,2 milioane, iar la mare distanta (375.000) de alti vecini de-ai nostri, bulgarii.

Adica din cei 6,6 milioane de vizitatori de peste hotare 4,2 milioane au reprezentat cumulat ungurii, moldoveni si bulgarii. Iar, in realitate, acesta nu reprezinta fluxul turistic, ci micul trafic de frontiera. Fie ca au venit sa-si viziteze rudele sau sa-si faca mici cumparaturi, vizita celor cateva milioane de vecini nu poate fi inregistrata la capitolul turism.

Adevaratii turisti sunt cei sositi din Germania – doar vreo 300.000, din Italia numai 230.000 sau cei din Franta…93.000. Iar pentru „atragerea“ celor cateva sute de mii de adevarati turisti Romania a cheltuit anul trecut…260 de miliarde de lei, adica nu mai putin de…7 milioane de euro. Calde felicitari clubului profesionistilor din cadrul ANT, care saluta sosirea in

Romania a numerosilor vizitatori unguri, moldoveni si bulgari. Sloganul „Vii ca turist, pleci ca prieten“ sub care se derula pana nu demult campania de promovare a Romaniei ramane la fel de actual in cazul specialistilor ANT. Au venit ca prieteni si vor pleca ca turisti…

Axa Londra – New York via Caracal
Autor: Mona Scarisoreanu

Directorii birourilor nationale de turism ale Romaniei din strainatate sunt in fierbere. Recent Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) a anuntat scoaterea la concurs a tuturor posturilor de peste hotare. Daca totul este fair play, foarte bine! Astfel nepoata domnului fost ministru Rus sau alte nepotele si nepotei nu si-ar mai gasi locul acolo unde de fapt, nu-si au locul - in posturi bine remunerate, din marile capitale ale lumii.

Interesant este insa modul in care a fost gandit concursul. Capitolul bibliografie este subtire, evitand poate nu intamplator miezul subiectului si anume „produsul turistic romanesc“. Bineinteles ca este important ca cei care lucreaza peste hotare sa-si cunoasca drepturile si sa studieze Hotararea de Guvern

privind criteriile de salarizare in valuta ale personalului roman trimis in misiune in strainatate. In paranteza fie spus, e de mirare ca actualul presedinte al ANT nu a introdus in bibliografie studiul privind legalizarea bacsisului in industria turistica de la noi.

Dar greu de crezut ca, reprezentantii agentiilor de voiaj din tara respectiva, companiile din turism sau simplii cetateni care vin sa se informeze despre Romania sunt interesati de nivelul salarial al celui care raspunde de oficiul de turism. Si, sincer vorbind nu sunt multi dintre cei care conduc aceste birouri care pot face fata unui tir de intrebari referitoare la „Ce poti vizita in Romania?“, „Cum ajung in locatitatea X?“ sau „Care sunt obiceiurile de Pasti din Maramures?“.

Modul in care s-a gandit organizarea concursului naste trei intrebari. Ori acesta va avea loc numai pentru a inchide gura carcotasilor si a legitima pe post nepotelele, ori pentru conducerea ANT produsul turistic romanesc este sublim, dar lipseste cu desavarsire si atunci mentionarea lui nu are nici un rost. Sau, cei care organizeaza concursul cu pricina habar nu au cum ar trebui sa se desfasoare lucrurile la un astfel de birou din strainatate. Si atunci, pe cei care fac examinarile cine-i examineaza?

Prea saraci pentru „chilipiruri“
Autor: Mona Scarisoreanu

La mare, la soare
Iata ca pe 1 mai s-a deschis sezonul estival. De acum si pana in septembrie litoralul ne asteapta. Si ca de fiecare data am inceput sa ne facem calculele - „Oare cati bani ne va inghiti anul acesta concediul?“. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism a anuntat ca, pentru vara lui 2005 preturile in statiunile de la Marea Neagra au crescut cu numai…10 procente.

Cifra poate parea mica, dar si rata inflatiei anuntata de Banca Nationala a scazut, situandu-se sub cei 10 la suta. Concret insa, cat costa pentru o familie un sejur de 7 nopti pe litoralul romanesc? Asa cum ne-am obisnuit deja, „raspunsul are doua componente“ – in extrasezon, adica inceputul lui iunie si sfarsitul lui septembrie preturile sunt ceva mai mici, comparativ cu miezul verii, adica intervalul iulie – august.

De exemplu, la un hotel de 1 stea din Venus, cazarea cu mic dejun costa in extrasezon aproximativ 1,8 milioane de lei/persoana/sejur de 7 nopti si circa 2,3 milioane in plin sezon. La un hotel de 2 stele din Jupiter, pentru aceleasi servicii vom scoate din buzunar 2,3 milioane de lei in luna lui ciresar si 5 milioane daca vrem sa ne bronzam in luna lui cuptor. Sumele mai sus mentionate sunt doar pentru cazare si mic dejun.

In realitate scorurile sunt altele. Adica cu transport si trei mese pe zi, plus cazare o familie compusa din doua persoane trebuie sa aiba cel putin 11 – 12 milioane pentru strictul necesar, daca ne referim la perioada mai putin solicitata de turisti si vreo 14 –15 milioane daca ne raportam la preturile din iulie – august.

Deci romanii ar trebui sa cheltuie pe un concediu de…o saptamana cat nu castiga intr-o luna. Si asta fiindca in Romania tarifele cresc cu „numai 10 procente“ in timp ce salariile stagneaza si raman la nivelul tarilor estice. Recent, reprezentantii Comisiei Nationale de Prognoza au declarat ca, pana in 2008 salariul mediu in tara noastra va ajunge la…9,9 milioane de lei, respectiv 276 euro. In acest an salariul mediu va atinge pragul de 7,2 milioane lei. Cu alte cuvinte suntem prea saraci pentru astfel de „chilipiruri“.

Acolo unde estul se intalneste cu vestul salbatic
Autor: Mona Scarisoreanu

Sloganurile „Romania mereu surprinzatoare“ si „Vii ca turist, pleci ca prieten“ sunt deja perimate. Pana la sfarsitul anului tara noastra va avea o noua identitate pe piata turistica internationala. Noul brand va fi creat cu sprijinul Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala. Astfel, noul logo va fi centrat pe sentimentele turistilor, nu pe valoarea obiectivelor pe care acestia se presupune ca le vor vizita.

Au fost lansate deja si cateva idei - „respectul pentru traditie“, „ospitalitatea“, „natura pura“ si „estul se intalneste cu vestul“.
In opinia conducerii Autoritatii Nationale pentru Turism aceste sloganuri sunt considerate cele mai potrivite, concentrand estenta mesajului pe care dorim sa-l transmitem turistilor de peste hotare. Intr-adevar, fiecare dintre cele 4 idei enumerate mai sus isi au suport in realitate.

Respectul pentru traditie este usor de sesizat in fiecare din vilele cu etaj, denumite simbolic pensiuni agroturistice, decorate in cel mai pur stil romanesc cu carpete „Rapirea din Serai“. Ospitalitatea o va simti pe propria piele orice vizitator strain care, va incerca sa deranjeze cu prezenta lucratorii din turism, indiferent de localitatea sau statiunea vizitata – din Moldova, pe Valea Prahovei sau Litoral.

Cat priveste natura pura, strainul calator prin tara noastra o va descoperi atunci cand va cobora la Cota 1400 din telecabina si va debarca in maldarul de gunoaie si ambalaje de plastic. Sau, in Delta, unde va putea trai aventura, plutind pe luciul de apa, alaturi de pungi, sticle si nuferi. Insa sloganul care ni se potriveste manusa este – „Estul se intalneste cu vestul“.

Nimic mai adevarat! Doar vizitand Romania, vor putea trai senzatii tari. Aici vor avea ocazia sa primeasca servicii tip est, contra unor sume de nivel vest. Si unde alt undeva vor putea fi jefuiti ca in vestul salbatic, decat la noi. Un simplu exemplu este statiunea Mamaia, care se doreste a fi un fel de Cannes romanesc.

Chiar daca serviciile sunt mult in urma celor de pe riviera franceza, in schimb aici poti avea ocazia unica de a plati, in afara sejurului...taxa de bariera, cunoscuta in folclor ca „Taxa Mazare“. Tipic romanesc si care, cu siguranta, exprima ceea ce vor simti strainii care vor indrazni sa calce regatul lui Mazare.

De aceea, cel mai bine ar fi daca s-ar incepe un rebranding a celor ce activeaza in domeniu, pornind de la varf – conducerea ANT. Fiindca adevarata cauza a traficului redus de turisti inspre Romania nu este lipsa unui slogan care sa ne vanda mai bine tara, ci a calitatii oamenilor, care sunt in masura sa ia decizii.

Ce are România cu harta turistică a lumii?
Autor: Mona Scărişoreanu

Aşa arată staţiunile turceşti, de pe harta turistică a lumii
„România va dispărea de pe harta turistică a lumii, dacă cota de TVA la serviciile hoteliere şi de restauraţie va creşte la 22 la sută“. Acesta este mesajul cu care ne-a bombardat în ultimele zile Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism. Dar, care este realitatea?

În momentul de faţă ne aflăm pe harta turistică a lumii? Suntem în cărţi sau doar ne dăm importanţă? Câţi turişti străini au sosit în România acum un an? Dar acum doi ani? Oricum cu mult mai puţin decât în statisticile umflate raportate de Autoritatea Naţională pentru Turism.

Culmea e că nu reuşim să strâmgem pe litoralul Mării Negre nici cât adună ungurii pe plaja unui lac – Balaton. ANAT jeleşte potenţialii turişti străini care, ar fi putut să ne viziteze dacă…, mai ceva ca o bocitoare de profesie. Atât pomeniţii vizitatori din Germania, Italia sau Spania, care rotunjesc atât de frumos

raporturile ANT sunt de fapt românii care s-au stabilit în ţările mai sus menţionate, care lucrează acolo şi care, vara, în concediu, vin să-şi viziteze rudele. Iar, din nostalgie, îşi petrec vacanţa în România. Afluxul de „turişti străini“ şi blocarea principalelor puncte de frontieră atât la sosire, în iunie, cât şi la

plecare în septembrie, pe care l-am putut urmări la televizor este în realitate afluxul de români din străinătate care îşi cheltuiesc banii în ţară. Cât or mai veni şi ei. Cu alte cuvinte, turismul românesc supravieţuieşte cu banii „căpşunarilor“, care ne strică „imaginea“ în lume.

Deunăzi, o cunoştiinţă stabilită în Italia, a venit împreună cu fiica şi soţul să-şi viziteze părinţii. A tras şi o fugă până la Mamaia şi Neptun. La întoarcere avea să-mi mărturisească: „Pe litoral nu s-a schimbat nimic. Doar că asculţi manele în loc de muzică populară. În rest, totul e ca în tinereţea noastră“.

În completarea declaraţiei cu harta turistică, reprezentanţii ANAT „averizau“ că „în cazul în care cota de TVA pentru turism va fi tot de 22 la sută, preţurile vor creşte cu cel puţin 15 – 20 la sută“. Cum or fi rotunjit „specialiştii“ în domeniu majorările de tarife la 20 de procente numai domniile lor ştiu.

De fapt, la preţuri mari, comisioanele agenţiilor sunt mai consistente. Până acum însă, nu am auzit ca asociaţia să ia poziţie faţă de tarifele piperate, în raport cu ce se oferă în statiunile de pe litoral sau cele montane. Nici un mare patron de

agenţie de voiaj nu a anunţat că va boicota hotelurile părăginite din Jupiter, Venus sau Poiana Braşov, cărora nu le va mai trimite clienţi. Nu spune nimeni că, o majorare a cotei de TVA va stimula circulaţia turistică către România, dar ca să ieşi de pe harta turistică a lumii, trebuie mai întâi să te afli acolo.

România, ţară scumpă!
Autor: Mona Scărişoreanu

În curând vom păşi într-un nou an. Pregătirile pentru Revelion au intrat în linie dreaptă. Recent, la Braşov a fost organizată Bursa naţională de turism montan, la care au fost prezenţi majoritatea hotelierilor din staţiunile din judeţele Mureş, Covasna, Harghita şi bineînţeles Braşov.

Cu acest prilej au fost prezentate ofertele pentru sărbătorile de iarnă şi s-au încheiat contractele cu agenţiile de turism din întreaga ţară.
Ei bine, sunteţi nerăbdători să aflaţi câţi bani veţi scoate din buzunar pentru Revelionul 2006? Desigur, aşa cum ne-am obişnuit de fiecare dată, ceva mai mult decât anul trecut, dar ceva mai puţin decât anul viitor.

Fiindcă deşi euro şi dolarul sunt în scădere faţă de leul denominat, iar inflaţia, conform declaraţiilor de Băncii Naţionale este în regres, preţurile cresc. Şi nu cu două – trei procente. Nici vorbă! Unele hoteluri şi-au dublat tarifele de la un an la altul. De exemplu, în Poiana Braşov preţul de persoană a pachetului de servicii pentru Revelion, la un hotel de 3 stele a crescut de la 24 de milioane cât a fost anul trecut la circa 32 de milioane anul acesta.

Iar acestă umflare artificială a tarifelor este explicată doct de către gestionarul care s-a trezit peste noapte proprietar de hotel, cu argumente de genul „cererea depăşeşte oferta“. În realitate, oriunde în lume, în anumite perioade, cum sunt sărbătorile de iarnă, târgurile internaţionale sau evenimente deosebite hotelieri cresc tarifele la cazare, însă nu le dublează şi în nici un caz fluctuaţiile nu sunt atât de mari de la un an la altul.

Şi asta nu fiindcă nu funcţionează legea cererii şi a ofertei, ci fiindcă merge ca unsă legea bunului simţ şi a banului muncit. Deoarece atât neamţul, cât şi francezul sau italianul nu ar arunca echivalentul a patru salarii, pe 4 zile de concediu. Iar pe de altă parte în nici una din ţările enumerate mai sus, oferta turistică de sărbători nu se rezumă la câteva hoteluri îngrămădite şi la nesfârşite cozi la transportul pe cablu.

Acesta este unul din răspunsurile la întrebarea „De ce nu ne vin turiştii străini?“. Fiindcă ne vindem prea scump „sărăcia şi nevoile“. De ce ai plăti 1.000 de dolari de persoană pentru un Revelion la Predeal, Braşov sau Sinaia, când cu 500 de dolari poţi pleca în Alpii Austrieci?

Tot aşa se explică şi faptul că, după Revelion staţiunile montane sunt pustii, bântuite numai de cete de câini vagabonzi. Fiindcă „strategia“ proprietarilor de hoteluri este simplă – mai bine jupoaie odată, de sărbători, decât să muncească un an întreg, pentru a atrage constant clienţii cu servicii de calitate, la un preţ competitiv. Iar culmea este că, tot ei se văicăresc că le merge prost şi cer facilităţi fiscale, pentru…încurajarea turismului românesc.

Bun venit in Top 100, Romania, tara scumpa!
Autor: Mona Scarisoreanu

Minune! Iata ca, dupa 16 ani, a venit vremea ca reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Turism sa iasa la rampa si sa anunte, in lumina reflectoarelor o mare realizare. Pentru prima oara dupa 1989 turistii straini care ne-au vizitat tara in primele 11 luni ale anului trecut au cheltuit cu 145 de milioane de euro mai mult, comparativ cu romanii care au calatorit peste hotare.

Si astfel, o informatie incompleta, a facut inconjurul presei autohtone, transformand in vedete pentru o zi pe mesagerii acestei stiri senzationale.
Daca informatia ar fi fost completa, probabil ca in loc sa se impauneze, anet®istii ar fi cazut pe ganduri. Care sa fie explicatia „balantei pozitive“ din 2005, in cazul in care informatia este adevarata?

Chiar daca ne-ar place sa credem ca Romania a devenit un fel de Hong Kong al Europei, centrele importante de afaceri de pe batranul continent au ramas aceleasi – marile orase occidentale si, bineinteles, Moscova. Deci nu turismul de afaceri a fost „motorul“, asa cum incearca sa justifice ANT-ul „incasarile record“. Explicatia este una singura – preturile umflate practicate pentru serviciile de cazare si masa in tara noastra.

Fiindca nu mai este o noutate pentru nimeni ca Romania este o destinatie turistica scumpa, iar raportul pret – calitate dezechilibrat. Faptul ca suma cheltuita de turistii straini este cu…99 la suta mai mare fata de perioada similara a anului trecut nu inseamna ca romanii au facut economii cand au plecat in strainatate, ci ca tara noastra a mai urcat in Topul 100 al celor mai scumpe tari din lume.

In goana de a prezenta „minunea“, reprezentantii ANT au scapat o informatie care oglindeste adevarata situatie de la noi: aproape… 7 milioane de romani au calatorit in strainatate in 2003/2004, adica aproape 32 la suta din populatia tarii. In schimb, in aceeasi perioada, in Romania au intrat 6,6 milioane de vizitatori straini, din care 4,2 milioane au insumat „turistii“ unguri, cei din Republica Moldova si din Bulgaria, adica micul trafic de frontiera, cel care nu are nici o legatura cu turismul adevarat.

O obligaţie patriotică - „Călătoriţi în România!“
Autor: Mona Scărişoreanu

Peisaj de vară de la Mamaia
Fiindcă trăim într-o „Românie mereu surprinzătoare“ nu a mai minunat pe nimeni declaraţia recentă a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism, Ovidiu Marian. Acesta susţine că, din bugetul total de promovare a ţării noastre ca destinaţie turistică, în valoare de 3 milioane de euro, mai bine de jumătate va fi aruncat pe piaţa internă.

Cu alte cuvinte 1,5 milioane de euro vor fi cheltuiţi ca să ne convingă pe noi, românii să vizităm România. Adică, dacă nemţii îşi anulează vacanţele pe litoralul nostru, de frica aviarei, lasă că-l convingem pe fraieru’ de Nea Ion să cheltuie 30 de milioane la Venus, din cele 3 milioane cât are salariu. Hai, vezi să nu! Sincer vorbind, nu de-aia sunt pustii staţiunile noastre, că le lipsea „promovarea la intern“.

Ce, ăsta-i motivul pentru care românii preferă să călătorească peste hotare? Atunci când un sejur în Turcia sau în Grecia, cu transport cu tot, costă mai puţin decât la Mamaia, iar calitatea servicilor nu suportă comparaţie, poate ANT-ul să aloce şi 10 milioane de euro pentru promovarea internă că, de promovat nu promovează decât firmele prin care se va desfăşura campania publicitară.

Într-o ţară în care după ce-ţi plăteşti asigurările medicale ţi se spune că nu au bani pentru medicamente compensate, iar în spital trebuie să te duci cu pansamentele de acasă, 3 milioane de euro este o sumă colosală, numai bună de risipit prin firmele celor ce dijmuiesc bugetul. Pentru a justifica „investiţia“, cei de la ANT vor veni să se plângă ce buget mic de promovare au, în comparaţie cu alte ţări.

Aţi auzit însă, în 16 ani că a verificat cineva modul în care s-au cheltuit aceste sume „infime“ sau că ar fi călcat Curtea de Conturi prin ograda ANT-ului? A interesat pe cineva câţi turişti au adus aceste multe zeci de milioane de euro?

După ce a raportat cu mândrie false şi spectaculoase creşteri a fluxurilor de turişti străini către România, Ovidiu Marian abia aşteaptă, după o asemenea „investiţie“ să trâmbiţeze noi recorduri în ceea ce priveşte sosirile de români în România.

Cu cele 1,5 milioane de euro va convinge mai mulţi pensionari să îşi petreacă concediul cu bilete subvenţionate(a se citi plătite tot de noi) la Pucioasa şi Amara. Ei şi ce dacă va ploua de rupe pe litoral? Dacă am cotizat la fondul de promovare e o obligaţie patriotică să plecăm în vacanţă la Saturn. E logic, nu? Dar şi stupid!

 
    Developed by Webdev